W3vina.COM Free Wordpress Themes Joomla Templates Best Wordpress Themes Premium Wordpress Themes Top Best Wordpress Themes 2012

Drumul spre succes

A fost unul din cei şapte copii ai familiei. A muncit mult, s-a zbãtut din rãsputeri şi la momnetul potrivit şansa i-a surâs – aşa ne este prezentat în filme, şi înclin sã cred cã aşa ne place, la marea majoritate, sã credem cã se atinge succesul.

 

S-a nãscut în perioada X, educaţia primitã în familie l-a expus la domeniile A,B,C şi D.  Factorii politico-economici din zona în care a şi-a urmat studiile împingeau majoritatea tinerilor spre specializãri gen  E, F şi G.

L-a momentul T a decis cã îşi doreşte sã meargã mai departe cu pasiunea sa pentru domeniul H aşa cã a studiat şi a studiat şi când mai lua o pauzã mai studia, un pic.

Nu din conştiinciozitate pentru meseria care îl va consacra, ci din pasiune.

Nopţile lungi de varã petrecute alãturi de ceilalţi colegi şi discuţiile interminabile despre fiecare aspect al domeniului H au pus bazele unei strânse prietenii cu  I, J şi K – acum figuri marcante, şî ele, ale acestui domeniu.

 

 

Sã fie acesta drumul? – cam complicat şi plin de necunoscute (de la A la Z cel puţin)

Dacã e aşa, are cineva ecuaţia care rezolvã acest mister?

Pãi, fãrã ecuaţie sunt toate şansele sã nu recunosc una din necunoscute şi sã ratez drmul. Mai bine stau liniştit şi mã uit la filme.

 

Şi succesul e atât de aproape, de vreme ce marea majoritate a renunţat din start la atingerea lui.

read more

Think outside

În perioada aceasta se pune accentul pe neconvenţional, pe diferit şi pe suprinzãtor.

Oare doar în perioada aceasta, de crizã?

Da, marea majoritate a companiilor sunt atât de prinse cu vânzarea, în perioada de creştere economicã, încât uitã – îmi place mie sã cred – de poziţionare, diferenţiere şi strategie.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

La o privire mai atentã asupra fenomenului lucrurile stau cel puţin diferit.

Fiecare companie are propriile obiective şi cu siguranţã doar unul singur e comun: profitul.  Prin prisma profitului se poate explica foarte simplu dilema mea.

E mai profitabil sã vinzi atunci când piaţa cere produse şi sã te reinventezi doar atunci când nu mai ai altã soluţie.

Societatea în care trãim considerã cã sunt puţini cei care au “darul” ineditului şi astfel punem un preţ foarte mare pe serviciile lor. Meritã sã ţin un astfel de om anagajt zilnic, când eu am nevoie de el doar de câteva ori în întreaga istorie a companiei?

Brandurile care au în spate un astfel de “dar” comunicã imediat acest avantaj prin preţul mare afişat la raft.

Cei care apeleazã punctual la “darul” inovatorilor lanseazã campanii punctuale şi includ costurile în preţul produsului, treptat treptat.

 

Indiferent de varianta adoptatã, preţul produsului creşte.

Mai existã o variantã – îmi sugera o prietenã dragã, la începutul anului – sã gândim afarã, fãrã cutie.

 

S-ar putea sã fim surprinşi de numãrul mare de daruri pe care natura le oferã.

Gratuit.

read more

Cat costa o bere?

Într-o atmosferă veselă cu un pahar de bere în mână, aşa începe seara de joi.
În jurul meu e forfotă. Poate şi pentru că stau la bar şi sunt prins între comenzi şi comentarii.
Pe canapelele lungi se aşează încet încet grupuri de tineri veseli şi frumoşi.
O oră am fost fascinat de aparatura de bar şi luminile difuze din spatele sticlelor de alcool aşezate atent în faţa unei oglinzi.
A venit un grup mare la o masă şi s-a dat semnalul. În 10 minute începe piesa.
Este vorba de teatrul de cafenea de joi seara, ştiam că se organizează şi aveam în plan să ajung de ceva vreme.

Pe actori i-am mai vãzut în alt spectacol, defapt am vãzut şi o micã parte din ceea ce prezintã în seara aceasta.

Prina faţa mea trece un lanţ de momente vesele perfect corelate cu scena pe care se desfãşoarã evenimentul.

La mese oamenii se distreazã, unii zâmbesc discret în timp ce alţii râd zgomotos cu o poftã de invidiat.

Am vrut sã mã ridic, sã plãtesc şi sã ies cât mai repede la aer curat. Ce mã împingea sã fac un asemenea gest? actorii sigur nu meritau aşa ceva.

Târziu în noapte, mergând spre casã dupã ce am fãcut un popas pe la un prieten pe care nu îl mai vãzusem de multã vreme, am realizat cã am plãtit şi berea şi spectacolul.

Cam mult, mi-am zis eu, având în vedere cã am savurat doar berea.

 

Acum, dupã vreo patru luni ştiu cã am plãtit sã fiu altfel, sã explorez şi sã mã simt bine cu alegerile pe care le fac zi de zi.

Sã mai zic cã eu îmi invit clienţii şi partenerii sã fie altfel şi sã incerce mereu ceva nou? Şi fac asta de câţiva ani fãrã sã fi înţeles cât de multã perseverenţã necesitã sã stai pe scaun atunci când ceva din tine îţi zice sã te ridici şi sã pleci.

Acum ştiu.

read more